






Mai multe detalii despre orasele si muzeele care participa la acest eveniment: aici
#Motto:
Traim intr-o societate deformata de scandaluri, barfe si anomalii! Concordia si armonia sunt pe cale de disparitie, din pacate! Iar influencerii se intrec in a pune paie pe focul discordiei. Detest aceasta atmosfera de certuri permanente care le intuneca mintea multor oameni!
Doua mari edituri avand standurile unul langa altul la aceasta editie a targului de carte Gaudeamus au ajuns la concluzia ca nu mai au loc una de alta pe piata de carte din Romania si au pornit sa se atace in spatiul public; evident ca toate barfele au fost imediat canalizate in aceasta directie!
Mai devreme mi-au venit in minte fragmente din aceasta poezie:
” Om uitător, ireversibil,
Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil?
Precum atunci, si azi – întocma :
Mărunte lumi păstrează dogma.
Să vezi la bolti pe Sfântul Duh
Veghind vii ape fără stuh,
Acest ou – simbol ti-l aduc,
Om sters, uituc.
Nu oul rosu.
Om fără sat si om nerod,
Un ou cu plod
Îti vreau plocon, acum de Paste :
Îl urcă – în soare si cunoaste ! „
In 15 Iunie incepea invariabil vacanta de vara atunci cand eram copil. Vacanta o petreceam de regula in familie, cu prieteni si colegi de scoala.
Desi aveam rude si bunici la tara, parintii nostri nu ne trimiteau acolo deoarece mama mea in special avea niste standarde destul de inalte si prefera sa ne aiba aproape, sa ne educe in felul ei: disciplina nemtzeasca si principii „a la Makarenco”.
In primii ani din copilarie locuiam la curte in Bucurestii Noi si aveam foarte aproape bunicii din partea mamei unde ne petreceam destul de multe zile; bunicii aveau o gospodarie modesta cu pomi fructiferi, cu flori si cu multe alte atractii si surprize. Pentru vremea aceea era suficient pana cand am inceput sa crestem si sa avem alte pretentii.
Imi amintesc cu nostalgie de dupa-amiezele toride cand ne refugiam in camerele racoroase cu geamurile acoperite de hartie albastra. Mirosul de levantzica din dulapurile vechi era acolo, prezent, alaturi de cel de naftalina…
Mama obisnuia sa ne ia uneori dimineata, la piata din spatele Parcului Bazilescu, sau la Piata Matache. Imi placeau foarte mult excursiile la piata de fructe si legume, la fel cum imi plac si acum!
Frecventam inca de pe atunci Cercul de maini indemanatice de la Palatul Pionierilor (actualul Palat Cotroceni). Acolo se organizau tabere de vara unde participam la tot felul de activitati.
Dupa ce ne-am mutat in Drumul Taberei, obisnuiam sa mergem foarte des in vacantele de vara la palat, sau la Gradina Botanica. Citeam foarte mult pe atunci si aveam abonamente la multe biblioteci de unde imprumutam carti; in casa noastra se cumparau toate cartile necesare la scoala pentru fratii mei mai mari si imi facusem un obicei de a le citi chiar inainte de a le veni randul la studiu. Nu ma deranja deloc ideea de lecturi suplimentare-recomandate, chiar ma bucuram sa citesc ceea ce-mi era folositor la un moment dat.
In timpul verii imi placea sa fac ceea ce era necesar prin casa, iar atunci cand amandoi parintii mergeau la serviciu, existau intotdeauna liste cu „must do”!
Obisnuiam sa tricotez, sa crosetez, sa fac croitorie, sa brodez si multe altele. Ne si distram, evident!
Organizam petreceri, sau eram invitati la petreceri de catre alti colegi/prieteni. Ascultam muzica acasa, sau pe la prieteni. Mergeam la concerte, la teatru, vizitam expozitii de pictura, mergeam la cumparaturi prin centrul Bucurestiului, mergeam prin anticariate, prin parcuri, etc. Nu aveam timp de plictiseala niciodata!
Uneori mergeam la mare ori la munte cu parintii, sau cu fratii. Mai tarziu am inceput sa plec impreuna cu prietenii si colegii; intrasem intr-o alta etapa a vietii, eram deja la facultate.
Imi amintesc intotdeauna cu placere vacantele de vara din copilarie si adolescenta!
Cineva afirma recent ca s-a intalnit cu firme la un targ oarecare, de parca firmele ar avea viata si ar merge in picioare!?! De unde putem sa intelegem ca unii au ajuns persoane publice cu totul intamplator…
#Confesiune:
Eu nu sunt adepta patimilor de o zi, nu-mi plac derapajele in public de la ordine si echilibru, imi plac valorile reale si stabilitatea. Pescuitul in ape tulburi, sau construitul de castele din nisipuri miscatoare nu mi-au placut niciodata!
Observ cate o diva inchipuita si indragostita de propria imagine, o narcisista inraita care deplange disparitia unor amici #FB si declara ca este posibil sa-si anuleze si ea pagina personala din spirit de solidaritate! Vai, ce pierdere imensa ar fi! Sa nu-i mai vedem fotografiile in care-si mascheaza ridurile cu mana…
Un tip posteaza de foarte multe ori ceea ce gateste el cu mana lui si are o mare audienta! Intr-o zi o femeie frustrata si revoltata ii cere sa posteze si fluturasul de salariu…Ce poate fi mai penibil de-atat!?!
La Targul de carte #Gaudeamus am avut senzatia aceea placuta ca se apropie sarbatorile de iarna, desi afara este un fel de vara-toamna.
Pentru o clipa m-am temut ca publicul fidel acestui cenaclu literar de mare amploare a imbatranit in ultimii ani. Apoi am vazut multi tineri cu toata familia, cu cei mai mici iubitori de carte in carucior. Nu-mi dau seama statistic (procentual) cum stau lucrurile in realitate.
Atmosfera prietenoasa si ambianta aromata cu mirosul de carte proaspat tiparita, amestecata cu aburii de la ceaiuri exotice, cafea si alte efluvii olfactive placute mi-au facut ziua frumoasa.
Mi-a placut mult noul concept al targului de a amplasa la etaj multe locuri speciale unde vizitatorii se pot aseza sa-si savureze linistiti cartile cumparate, sa-si bea ceaiul, cafeaua, sa ia masa cu prietenii, sa socializeze, sa se simta bine.
Peste tot erau lansari de carte, prezentari de titluri, se purtau discutii diverse. Am vazut multe persoane cunoscute din lumea reala si de pe #FB.
Drumul spre Targul de carte era „pavat” cu panselutze de toate culorile recent plantate.
Comentarii recente