Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You

Forevergreen fresh facts, attitudes and positive vibes, health, wellness, diet, pregnancy, weight loss, diete, silueta, noutati

Misogini, sau mitocani? iunie 27, 2018

Filed under: atitudine,cultura,culture,women — forevergreen @ 10:07 am
Tags: , , , , , ,

Aceasta-i intrebarea!

Unii barbati nu se sfiesc sa descalifice femeile de cate ori au ocazia! Este adevarat ca multe femei au un comportament ostentativ, au multe lacune in cunostinte, au un limbaj indecent si nu exceleaza prin mai nimic, dar asta nu inseamna ca toate femeile sunt la fel.

Cum sa-i explici unui barbat misogin ca n-are dreptate atunci cand jigneste toate femeile nu-i deloc usor, dar merita incercat!

De-a lungul veacurilor femeile au stat prea mult in umbra barbatilor si in timp ce acestia plecau la razboaie, inconjurau lumea sau isi consolidau cariere in diverse domenii, femeile ramaneau intotdeauna acasa si aveau grija de familie, de proprietati si asa mai departe. Astfel s-a tras concluzia ca femeile nu sunt in stare sa devina celebre! 

Spunea un barbat pe undeva ca toate femeile sunt niste vampe si nu exista compozitoare sau pictoritze celebre. 

Eu i-as recomanda sa citeasca despre vietile unor femei cunoscute in toata lumea ca Mata Hari, Marilyn Monroe, George Sand, Simone de Beauvoir si sa mai invete cate ceva. Sau s-o citeasca pe Nora Iuga care descrie in una din cartile sale ce trebuia sa accepte o tanara ca sa-i intre in gratzii unui profesor cu putere de decizie.

Ideea este ca barbatilor ajunsi celebri li s-au iertat intotdeauna derapajele de comportament, in timp ce in cazul femeilor este exact invers: ele au fost infierate si judecate aspru de societate tocmai pentru slabiciunile lor, pentru greselile pe care le-au facut in diverse imprejurari. Istoria barbatilor nu le-a acordat niciodata circumstante atenuante si nu le-a iertat!

 

Noaptea Muzeelor deschise in 2018 mai 17, 2018

Noaptea Muzeelor 2018 | Peste 150 de muzee vor putea fi vizitate sâmbătă noaptea. Noutăţile evenimentului

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) a anunţat că, pentru ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor, aproximativ 150 de muzee şi organizaţii partenere vor participa la acest eveniment. Noutatea acestei ediţii este dată de 10 scurtmetraje despre culisele unor muzee din Bucureşti.

Detalii aici: http://www.mediafax.ro/social/noaptea-muzeelor-2018-peste-150-de-muzee-vor-putea-fi-vizitate-sambata-noaptea-noutatile-evenimentului-

 

O societate scindata in pro si contra noiembrie 26, 2017

#Motto:

Traim intr-o societate deformata de scandaluri, barfe si anomalii! Concordia si armonia sunt pe cale de disparitie, din pacate! Iar influencerii se intrec in a pune paie pe focul discordiei. Detest aceasta atmosfera de certuri permanente care le intuneca mintea multor oameni!

Doua mari edituri avand standurile unul langa altul la aceasta editie a targului de carte Gaudeamus au ajuns la concluzia ca nu mai au loc una de alta pe piata de carte din Romania si au pornit sa se atace in spatiul public; evident ca toate barfele au fost imediat canalizate in aceasta directie!

 

„Oul dogmatic” de Ion Barbu aprilie 16, 2017

Filed under: atitudine,autocunoastere,cultura,culture,life,Romania — forevergreen @ 10:41 am
Tags: , , ,

Mai devreme mi-au venit in minte fragmente din aceasta poezie:

” Om uitător, ireversibil,
Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil?
Precum atunci, si azi – întocma :
Mărunte lumi păstrează dogma.

Să vezi la bolti pe Sfântul Duh
Veghind vii ape fără stuh,
Acest ou – simbol ti-l aduc,
Om sters, uituc.

Nu oul rosu.
Om fără sat si om nerod,
Un ou cu plod
Îti vreau plocon, acum de Paste :
Îl urcă – în soare si cunoaste ! „

 

Un cadru didactic mai ciudat octombrie 16, 2016

Ieri in statie la metrou am observat o duduie cu castile-n urechi, imbracata sport, care completa de zor niste pagini cu tabele. M-am gandit ca o fi contabila si scrie bilantul in ciorna, ca am mai vazut si-n alte ocazii astfel de scene.

Din intamplare, in metrou am nimerit sa stau vis-a-vis de ea si dupa ceva timp am vazut ca de fapt completa paginile unui catalog, copia dupa niste biletele, socotea pe degete, misca buzele ca si cum ar fi vorbit cu ea insasi si chiar se uita in jur cu severitate, de parca avea de transmis un mesaj: Nu deranjati, lucrez cu cifre!

Dupa ce-a terminat de completat catalogul, l-a introdus agitata intr-o mapa de plastic si a scos alta carte/caiet sau ce-o fi fost de fapt; un ghid pentru cadre didactice, asa scria pe coperta. A-nceput sa-l rasfoiasca nervoasa, agitata, parca-i venea sa-l scuture si sa gaseasca ceva de pret ascuns intre file. Si-a cercetat telefonul inteligent, s-a uitat cu pretziozitate in jurul ei, apoi si-a strans materialul didactic, s-a ridicat de pe scaun cu greutate caci o durea spatele si a coborat la Timpuri Noi.

In statie s-a asezat pe o banca si a scos catalogul din mapa!

Apoi metroul a plecat din statie, iar eu ma gandeam: sa te fereasca Dumnezeu sa ai copii sau nepoti sub instruirea unui astfel de cadru didactic!

 

 

Vacanta de vara iunie 15, 2016

flori de campIn 15 Iunie incepea invariabil vacanta de vara atunci cand eram copil. Vacanta o petreceam de regula in familie, cu prieteni si colegi de scoala.

Desi aveam rude si bunici la tara, parintii nostri nu ne trimiteau acolo deoarece mama mea in special avea niste standarde destul de inalte si prefera sa ne aiba aproape, sa ne educe in felul ei: disciplina nemtzeasca si principii „a la Makarenco”.

In primii ani din copilarie locuiam la curte in Bucurestii Noi si aveam foarte aproape bunicii din partea mamei unde ne petreceam destul de multe zile; bunicii aveau o gospodarie modesta cu pomi fructiferi, cu flori si cu multe alte atractii si surprize. Pentru vremea aceea era suficient pana cand am inceput sa crestem si sa avem alte pretentii. 

Imi amintesc cu nostalgie de dupa-amiezele toride cand ne refugiam in camerele racoroase cu geamurile acoperite de hartie albastra. Mirosul de levantzica din dulapurile vechi era acolo, prezent, alaturi de cel de naftalina…

Mama obisnuia sa ne ia uneori dimineata, la piata din spatele Parcului Bazilescu, sau la Piata Matache. Imi placeau foarte mult excursiile la piata de fructe si legume, la fel cum imi plac si acum!

Frecventam inca de pe atunci Cercul de maini indemanatice de la Palatul Pionierilor (actualul Palat Cotroceni). Acolo se organizau tabere de vara unde participam la tot felul de activitati.

Dupa ce ne-am mutat in Drumul Taberei, obisnuiam sa mergem foarte des in vacantele de vara la palat, sau la Gradina Botanica. Citeam foarte mult pe atunci si aveam abonamente la multe biblioteci de unde imprumutam carti; in casa noastra se cumparau toate cartile necesare la scoala pentru fratii mei mai mari si imi facusem un obicei de a le citi chiar inainte de a le veni randul la studiu. Nu ma deranja deloc ideea de lecturi suplimentare-recomandate, chiar ma bucuram sa citesc ceea ce-mi era folositor la un moment dat.

In timpul verii imi placea sa fac ceea ce era necesar prin casa, iar atunci cand amandoi parintii mergeau la serviciu, existau intotdeauna liste cu „must do”!

Obisnuiam sa tricotez, sa crosetez, sa fac croitorie, sa brodez si multe altele. Ne si distram, evident!

Organizam petreceri, sau eram invitati la petreceri de catre alti colegi/prieteni. Ascultam muzica acasa, sau pe la prieteni. Mergeam la concerte, la teatru, vizitam expozitii de pictura, mergeam la cumparaturi prin centrul Bucurestiului, mergeam prin anticariate, prin parcuri, etc. Nu aveam timp de plictiseala niciodata!

Uneori mergeam la mare ori la munte cu parintii, sau cu fratii. Mai tarziu am inceput sa plec impreuna cu prietenii si colegii; intrasem intr-o alta etapa a vietii, eram deja la facultate.

Imi amintesc intotdeauna cu placere vacantele de vara din copilarie si adolescenta!

garofitze

margarete

 

„Perle” culese pe #FB februarie 13, 2016

Cineva afirma recent ca s-a intalnit cu firme la un targ oarecare, de parca firmele ar avea viata si ar merge in picioare!?! De unde putem sa intelegem ca unii au ajuns persoane publice cu totul intamplator…
‪#‎Confesiune‬:
Eu nu sunt adepta patimilor de o zi, nu-mi plac derapajele in public de la ordine si echilibru, imi plac valorile reale si stabilitatea. Pescuitul in ape tulburi, sau construitul de castele din nisipuri miscatoare nu mi-au placut niciodata!

Observ cate o diva inchipuita si indragostita de propria imagine, o narcisista inraita care deplange disparitia unor amici #FB si declara ca este posibil sa-si anuleze si ea pagina personala din spirit de solidaritate! Vai, ce pierdere imensa ar fi! Sa nu-i mai vedem fotografiile in care-si mascheaza ridurile cu mana…

Un tip posteaza de foarte multe ori ceea ce gateste el cu mana lui si are o mare audienta! Intr-o zi o femeie frustrata si revoltata ii cere sa posteze si fluturasul de salariu…Ce poate fi mai penibil de-atat!?!