Miercuri am petrecut o zi de vara frumoasa care mi-a adus in minte alte veri traite in copilarie si mai tarziu.
In prima copilarie verile erau calduroase cu dupa-amieze incandescente…stateam la coana Didina, proprietareasa casei.
Mama acoperea ferestrele cu hartie albastra sa fie umbra si racoare; ramanea cate o deschidere infima pe unde intra soarele de afara. Eu nu adormeam niciodata la pranz, dar stateam cuminte in pat si ma faceam ca dorm…in tot acest timp cat o pacaleam pe mama urzeam povesti in mintea mea de copil cu personaje si intamplari din lumea care ma inconjura…
Am copilarit la curte pana in clasa a treia, apoi ne-am mutat la bloc.
Stateam la o strada distanta de bunicii dinspre mama. Acolo exista un teren viran prin care din strada noastra ajungeam la bunici traversandu-l. Era locul nostru de joaca preferat: stateam ore intregi sa studiez plantele crescute salbatic acolo…cautam cioburi si-mi imaginam ca sunt relicve istorice…marunteam caramida si faceam mancare din ea…
Imi placea sa impletesc coronite de flori si sa fac ghirlande din frunze…
Mama nu ne lasa pe strada sa ne jucam cu alti copii, iar atunci cand profitam de plecarea ei la piata si ieseam din curte urmau mustrari si chiar pedepse aspre pentru ca afla si se supara…

Comentarii recente