Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You

Forevergreen fresh facts, attitudes and positive vibes, health, wellness, diet, pregnancy, weight loss, diete, silueta, noutati

Consumerismul de import/export noiembrie 30, 2010

Ieri am intrat intrun magazin din Bucuresti plin de cadouri de sarbatori, dulciuri, cosmetice si diverse obiecte pentru casa. Un loc ideal pentru a-ti da frau liber consumerismului de import. Adica intri din curiozitate si iti umpli cosul cu diverse produse care dintro data iti trebuie. Am cedat primului impuls, dar nu eram singura, recunosc. Mi-am amintit imediat in cate magazine similare am calcat in ultimii ani. In foarte multe, as putea spune. In special in experientele mele legate de consumerismul de export. Adica atunci cand eu eram cea care ma exportam in tari straine.

Aveam un statut privilegiat as putea spune. Caci reprezentam o companie romaneasca de prestigiu, plecam in strainatate cu diurna, cu cazare asigurata la ambasada, sau la hotel, cu „extra money” pentru cheltuieli neprevazute, cu bilet de avion First class business, dus-intors.

Eram stapana pe mine, dar in acelasi timp destul de vulnerabila, pentru ca nu stiam ce ma asteapta si trebuia sa-mi port singura de grija. Iar incercari si piedici erau destule.

Acolo am cunoscut consumerismul de export. Am intrat in tot felul de magazine, de toate dimensiunile si specificuri diferite. Unele specializate, altele cu de toate. Tentatiile erau mari, dar posibilitatile limitate. Trebuia sa inveti sa-ti administrezi banii si sa nu cedezi primului impuls. Cineva afirma ca romanii nu au educatie financiara. Nu cred ca ma atinge aceasta remarca sarcastica, dar mi-a declansat dorinta de a scrie aceste lucruri. Un om care a studiat comertul exterior, dar nu a facut operatiuni de import/export nu cred ca are idee cum este sa faci in practica acest lucru. Caci este bine stiut care este diferenta intre teorie si practica. Daca stai ascuns intrun institut de cercetari de piata, nu poti sa stii cum arata piata, acea societate de consum, la fata locului. Din birou nu vei sti niciodata cum este sa te confrunti cu oamenii de afaceri, cu obiceiurile lor, cu felul lor de a se exprima, de a te analiza, de a te valoriza, de a-ti da note. Trebuie sa dai un test. La fiecare tara, la fiecare client, la fiecare produs pe care-l exporti trebuie sa dai un test. Si poti absolvi cu brio, sau poti sa-ti frangi gatul. Caci nu este acelasi lucru sa ai de a face cu francezi, cu italieni, cu greci, cu ciprioti, cu nemti, cu olandezi, cu belgieni, cu suedezi, cu norvegieni, cu danezi, cu finlandezi, cu austrieci, cu sirieni, kuweitieni, sau cu alti oameni de afaceri din alte tari. Daca nu ai structura si taria necesara sa-i infrunti pe toti, adica pe fiecare in felul lui, esti pierdut. Si foarte important: trebuie sa te intelegi cu ei intro limba straina de circulatie internationala: engleza, franceza, germana, etc. Pentru ca nu ai translator dupa tine si trebuie sa intelegi bine si sa stapanesti clauzele contractuale, specificitatea produseloe, cerintele speciale. Altfel poti avea surprize incomensurabile care te pot priva de tot ce ai.

 

15 Responses to “Consumerismul de import/export”

  1. […] This post was mentioned on Twitter by Forever Green, greenfield. greenfield said: Consumerismul de import/export: http://t.co/aJzJcHK […]

  2. AaltcinevaA Says:

    Interesant, informativ, starneste curiozitatea:
    – „reprezentam o companie romaneasca de prestigiu” > se poate afla care? sau domeniul?
    (pura curiozitate, nu doresc sa fortez raspunsul)
    – „nu este acelasi lucru sa ai de a face cu francezi, cu italieni, cu greci, cu ciprioti, cu nemti, cu olandezi, cu belgieni, cu suedezi, cu norvegieni, cu danezi, cu finlandezi, cu austrieci, cu sirieni, kuweitieni, sau cu alti oameni de afaceri” > pe mine m-ar interesa ce „metehne” au englezii, italienii si nemtii… 😉

  3. forevergreen Says:

    O companie infiintata in 1948, cea mai mare si cea mai veche din Romania, specializata pe import de materii prime si coloranti pentru industria textila, exportatoare de tesaturi bumbac, in canepa, lana, covoare, tricotaje, etc.
    Este deja istorie, asa ca n-are rost s-o mentionez! E la capitolul „A fost odata”. In ultimii ani lucrurile s-au schimbat, iar industria textila s-a transformat dintrun colos, in ceva mic si nesemnificativ, din pacate!
    Acum despre tipologii de oameni:
    – englezii sunt in general pretiosi, destul de gretzosi si par „constipati” tot timpul. Sunt zgarciti.
    – italienii sunt volubili, neseriosi si in general „mafioti”; nu-ti inspira incredere si la o adica nu te poti baza pe spusele lor.
    – nemtii sunt foarte rigizi, calculati si fara simtul umorului. Nationalisti pana-n panzele albe. In afaceri isi respecta cuvantul, dar sunt foarte putin flexibili. N-au scrupule cand e vorba de interesul lor.
    Nu am pretentia ca am facut studii de sociologie, sunt pareri personale, bazate pe observarea oamenilor intalniti. 🙂

  4. geomarz Says:

    Tot la istorie intra. Ultima mea crema de fata. Era deja expirata cind am primit-o de la un fost prieten de-al tatalui meu care o avea de la sotia sa care lucrase intr-un centru de cercetare in domeniu, inainte de a se pensiona care a fsot inainte de a muri, evident. Succesiune poate sa fie putin cam aiuristica. Am spus toate astea pentru a evalua cumva virsta cremei la minimum 5 ani, dca nu mai mult. Am folosit-o toata. N-am avut nici un fel de fenomene nedorite. Ragret ca s-a terminat si nu mai stiu ce s-mi cumpar…

  5. forevergreen Says:

    Legat de creme, chiar intentionam sa scriu un post pe tema asta: saptamana trecuta am redescoperit Apidermin, cu laptisor de matca. Am folosit inainte de ’90 Gerovital H3 si Apidermin. In ultimul timp aveam in casa Garnier, L’Oreal si Nivea Soft. Dar Apidermin e o crema foarte buna!

  6. geomarz Says:

    Am prostul obicei ca nu tin minte numele diferitelor produse pe care le folosesc. Crema cu pricina era un esation dintr-o crema orignala produsa de laboratorul in care lucra doamna aceea. Nu stiu daca a ajuns sa apara pe piata. Era rezultatul muncii originale a unui colectiv de chimisti si nu numqi de la un defucnt Institut de Cercetare din Bucuresti, institut la care a fost directoarea Agri.

  7. AaltcinevaA Says:

    Multumesc pentru informatiile suplimentare 🙂
    Mai am o intrebare: dar arabii?

  8. forevergreen Says:

    @geomarz, institutele noastre de altadata…unele mai rezista, mai inventeaza, participa la Geneva cu inventii, castiga si premii…n-au bani sa se deplaseze acolo, apeleaza la organizatori sa-i reprezinte…ici ca nu-i adevarat ce se intampla! 😦

  9. forevergreen Says:

    @Aaltcineva, despre arabi, ce sa spun? Eu am cunoscut lumea araba in general si oameni de afaceri arabi in mod special! Acolo vindeam tricotaje.
    Cert este un lucru: lumea araba e diferita, de la mirosuri, imbracaminte, obiceiuri, traditii, fetisuri, religie s.a.m.d
    Am cunoscut oameni scoliti, vorbitori de engleza si franceza, am cunoscut negustori de moda veche, mai putin educati. Erau destul de versati, nu suportau sa fie mintiti, sau pacaliti. Apreciau bunul simt si informatia corecta.
    In general sunt oameni la locul lor, calmi, cumpatati, care scruteaza adanc cu privirea, sau mai bine zis, te dezbraca din priviri! 🙂
    Pe strada, uneori, imi era teama de privirile lor insistente, eu avand un look foarte european/nordic. Un norvegian imi spunea ca la control pasapoarte as putea trece leger pe la Nordic citizens, fara sa clipesc!
    Dar n-am riscat niciodata! Cel mai amuzant era pe strada prin Stockholm, cand eram abordata de turisti si intrebata de strazi, magazine, etc. Sau mi se cerea parerea in magazine…
    Revenind la tarile arabe, acolo umblam intotdeauna insotita pe strada, altfel mi-era teama.

  10. AaltcinevaA Says:

    Inca o data: multumesc.
    Si, din nou, o intrebare: care sunt cei mai cinstiti in afaceri, daca exista asa ceva?
    Sau… cei mai placuti parteneri?

  11. forevergreen Says:

    E o intrebare dificila, iar raspunsul va fi foarte subiectiv.
    Eu am cunoscut oameni de diferite nationalitati: in cadrul grupului national erau tipuri diferite de oameni. Unii foarte parolisti, altii mai alunecosi, altii neseriosi. Mi-e greu sa spun de exemplu ca suedezii ar fi cei mai cinstiti, sau danezii, sau norvegienii. Nu pot generaliza astfel. I-am cunoscut cu bune si rele, asa cum eram si noi, romanii, uneori neseriosi din cauze obiective. Important era sa gasim solutii, sa facem lucrurile sa mearga mai departe.
    Facturi neplatite am avut de la austrieci/nemti. Deci, ce concluzie as putea trage de-aici? Nu pot generaliza.
    Nu stiu, n-am lucrat cu japonezii 🙂

  12. AaltcinevaA Says:

    Am citit toate explicatiile cu mult interes si recunostinta pentru timpul acordat si randurile elaborate.
    Multumesc pentru caracterizari, stimata domnita cu aspect nordic si cu siguranta frumos!

  13. forevergreen Says:

    Vai, mersi frumos de compliment! 🙂
    Cu mare placere!
    Pe vremuri faceam referate de vanzare, situatii conjuncturale, rapoarte de activitate…tot timpul scriam, sustineam, explicam! Nu stiu daca le citea cineva?
    Acum cel putin, scriu si eu cu folos! 😀

  14. AaltcinevaA Says:

    @”Acum cel putin, scriu si eu cu folos! :D”
    Desigur. Si nu numai de data aceasta!

  15. forevergreen Says:

    Stai sa vezi ce valuri voi starni cand am sa declar ca-mi place cum scrie Herta Muller, desi de ea, ca om, nu-mi place!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s