Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You

Atunci cand aflu ca un copil in loc sa se nasca este lasat sa moara in pantecele mamei ma apuca o revolta pe care nu o pot controla cu una cu doua. Aseara am citit o astfel de poveste trista pe blogul unei prietene care are studii de medicina dar nu a nascut niciodata. Si asa cum se stie in acest domeniu, ca in multe altele, teoria este una, iar practica este cu totul altceva. Si daca nu ai fost niciodata de cealalta parte a baricadei, nu poti sa fii obiectiv. Deci eu stiu un lucru cu certitudine: intotdeauna exista o sansa pentru un copil care urmeaza sa vina pe lume, dar pentru aceasta trebuie sa functioneze un fel de simbioza intre viitoarea mamica-asistente-medic ginecolog. Si nu pot sa accept ideea ca medicul ginecolog era in vacanta si n-a raspuns la telefon, aceasta ipoteza halucinanta trebuie eliminata din start; daca nu e doctorul acela de garda, sunt altii intotdeauna.
Iar faptul ca nu s-a dat spaga, iarasi nu cred ca este argumentul suprem. Viata unui copil e mai presus de asa ceva. Deci daca vrei cu tot dinadinsul sa ai un copil te metamorfozezi in leoaica si te lupti pana cand iti vezi visul cu ochii, eu asa vad lucrurile. Nu stai si astepti…te agiti, te agati de orice speranta, oricat de mica. Este adevarat insa ca trebuie sa crezi in reusita demersurilor tale si atunci primesti si ajutorul divin. Mi se pare a fi un mare pacat ca dupa noua luni de sarcina normala un copil sa nu se nasca, nici nu vreau sa ma mai gandesc.