Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You

Forevergreen fresh facts, attitudes and positive vibes, health, wellness, diet, pregnancy, weight loss, diete, silueta, noutati

Simbolurile „comunismului” decembrie 28, 2009

Filed under: atitudine,autocunoastere,life,Romania,women — forevergreen @ 8:36 am
Tags: , , , , , ,

Am citit aseara un post pe aceasta tema si mi-a dat de gandit. In ultimii ani in luna decembrie toata lumea vorbeste despre cum era inainte de ’89.
In aceasta dimineata m-am hotarat sa scriu cateva idei personale pe aceasta tema, motiv pentru care am cautat cateva principii ale Socialismului care se predau in acea vreme la scoala, la facultate.
Mi-am amintit ca mi se parea frustrant faptul ca fiecare era rasplatit dupa pregatire si dupa munca prestata, teoretic. In realitate erau o multime de institutii unde se taiau frunze la caini toata ziua, femeile tricotau, barbatii citeau ziarul, mancau de o suta de ori pe zi si primeau un salariu fix si o prima din cand in cand. Altii munceau in stres si intr-un ritm infernal, nu aveau timp nici sa mearga la toaleta dar sa manance ceva, erau obligati sa munceasca peste program, tinuti in sedinte nocturne, tocati marunt in analize cu reprezentantii centralelor de profil, ai ministerelor de resort, de Revelion plecau de la birou dupa ce trecea directorul sa le spuna „la revedere” si aveau retineri de plan la salariu cand nu se facea exportul.
Deci pentru mine acesta este unul dintre simbolurile comunismului: faptul ca munceam mult si eram prost platiti, in timp ce altii munceau putin si erau platiti bine, erau fericiti si relaxati tot timpul caci ei taiau frunze la caini.
Noua nu ne placeau cliseele. Niciodata nu ne-a placut instinctul de turma. Nu ne placeau bibelourile standard gen pestii de sticla, nu aveam pe peretii casei celebrele „Rapirea din Serai” sau „Ingerasul care zice me dor”.
Parintilor mei le placeau lucrurile originale, asa cum ne imbracau frumos cu lucruri facute de mana lor, tot asa decorau si casa.
Mamei mele ii placeau portelanurile fine, tacamurile de alpaca, fetele de masa brodate de ea, avea gusturi rafinate pe care si le cultivase in timp cand lucra printre evrei. Stia sa faca distinctia intre urat si frumos, nu-i placeau imitatiile ieftine; avea artizanat in casa, dar nu-i placeau lucrurile de prost gust, pe care le avea toata lumea in casa.
Mie de exemplu mi-au placut dintotdeauna obiectele din portelan impletit care se faceau la Alba Iulia. Mergeau la export veti spune, dar dintre atatea bibelouri urate puteai sa alegi altceva.
Deci eu cred ca nu putem blama sistemul de-atunci pentru faptul ca n-am ales sa ne cultivam gusturile, sa ne cizelam, sa evoluam spiritual.
In afara de Biblioteca Pentru Toti, exista si Meridiane, sau Univers. Exista Secolul 20, o revista avangardista unde gaseai o multime de noutati. Existau biblioteci, consignatii, numai sa vrei si sa stii sa alegi. Dar pentru asta trebuia sa vrei.
Ne-am obisnuit sa blamam cenzura si tendinta de uniformizare care se impunea de sus.
Dar cine nu fenta cenzura si uniforma? Hai sa recunoastem!
Bentita alba de pe cap si matricola?
Nuntile si botezurile nu se faceau la biserica?
Nu se gasea mancare, dar romanii isi burduseau congelatoarele cu provizii de carne. Camarile gemeau de zahar si ulei de la cota, caci cota depasea consumul.
Si recunosc: nu mi-a placut niciodata ipocrizia, dar trebuie sa admit ca romanii se nasc ipocriti. Si acest lucru este ilustrat si in literatura noastra clasica. Si cand le e bine romanilor, lor le place sa se vaiete, de una-de alta, asa ajung egoisti si uita sa fie buni, sa imparta ceea ce au si cu altii, cu copiii, cu oamenii neajutorati de pe strada.

 

15 Responses to “Simbolurile „comunismului””

  1. Mélanie Says:
    decembrie 28, 2009 at 10:33 am

    Elly, cred ca nos mamans erau „surori”… 🙂

    tot ce spui despre mama ta i se potriveste mamei mele…
    I’m serious. A propos de portelan, de sarbatori si ocazii festive ma servesc de farfuriile made in Romania, la Curtea-de-Arges, pe care ni le-a oferit maman…

    Ultima ta fraza e o constatare-concluzie atât de-adevarata, hélas… ca si tine, am umblat pe cateva meridiane, unde NU am auzit „lumile autohtone” sa se vaiete ca românii…

  2. forevergreen Says:
    decembrie 28, 2009 at 10:53 am

    @Melanie, imi amintesc cum veneau grecii la noi si-si burduseau masinile cu pahare de cristal, cu seturi de masa, pantofi Adidas de piele care se faceau la Pionierul, cu carne, telemea, etc…Deci ei stiau sa aleaga ce le trebuie, romanii erau tot nemultumiti si atunci ca si acum.
    De fapt ei refuza sa se educe, asta-i parerea mea.

    Ai cercetat pe Geni daca ni se intalnesc arborii genealogici??? Eu n-am apucat! 😀 🙂 😛
    Si eu am servicii de portelan romanesc, o placere sa mananci in ele!

  3. Mélanie Says:
    decembrie 28, 2009 at 1:17 pm

    N-am cautat, habar n-am ce-i „geni”, dar sigur suntem inrudite: de la Adam si Eva… 🙂

    P.S. am si pahare&cupe de cristal-ro, cred ca au peste 40 ani…

  4. forevergreen Says:
    decembrie 28, 2009 at 3:15 pm

    Geni e un site unde poti sa-ti construiesti arborele genealogic, ca sa stii… 🙂

    De la Adam si Eva, cu siguranta! 😀

    PS: pe Selari treceam zilnic pe langa Curtea sticlarilor, aveau afara cuptoare de prelucrat sticla; ma fascina spectacolul, dar eram mereu grabita. Aveam colegi care exportau astfel de produse, la un moment dat erau chiar cu noi in cladire. Mergeam impreuna la targuri, eu admiram produsele lor, ei pe-ale mele…

  5. Mélanie Says:
    decembrie 28, 2009 at 3:20 pm

    Pai il stiu deja… 😉

    NU cunosc Bucurestiul, Elly… eram provinciala, draga, de la Pitesti, nu „capitalista”(bucuresteanca!) ca tine!!! 🙂

  6. forevergreen Says:
    decembrie 28, 2009 at 3:30 pm

    Adica vrei sa spui ca nu te-ai plimbat prin Bucurestiul vechi? 😛

    Eh, lasa, n-ai pierdut nimic…Curtea sticlarilor nu mai este…au facut un restaurant acolo…nici Romsit-ul nu cred ca mai exista, ca doar nu se mai exporta portelanuri romanesti, acum se importa din China 😦

  7. Mélanie Says:
    decembrie 28, 2009 at 7:33 pm

    m-am plimbat acum vreo 25 ani… si-acum 4 ani, prin centru, putin.

    ehehe, Ms Elly, China cumpara lumea, planeta de vreo 20 ani si continua, caci nici USA, nici vreun guvern occidental NU vor indrazni sa se „supere” cu mainland China, in ciuda regimului comunist represiv, unde drepturile omului sunt un mizilic, un graunte de orez…

  8. forevergreen Says:
    decembrie 28, 2009 at 7:40 pm

    Pe Selari mergeam la birou in Doamnei, este una dintre strazile pe care am calcat-o des, foarte des, de mii de ori… 😀

    Marele mister chinezesc pe care tot incerc sa-l inteleg de-atatia ani…

  9. Mélanie Says:
    decembrie 29, 2009 at 7:52 am

    Bonjour Ms Elly!

    Ca tot am pomenit de China, voilà de vezi:

    http://edition.cnn.com/2009/WORLD/asiapcf/12/28/china.britain.smuggler/index.html

    The 53-year-old is the first European executed in China in 50 years, according to the British legal group Reprieve. 😦
    –
    Crezi ca guvernul-UK se va „supara” cu cel chino-comunist pentru „asa-ceva”, unde exista inca prizonieri politici(disidentzi)?! Que nenni, cum se zice pe la noi…
    prea multe interese economice, politice, militare in joc, mai ales dupa retrocedarea Hong-Kong-ului acum 10 ani…

  10. forevergreen Says:
    decembrie 29, 2009 at 8:29 am

    Buna dimineata din Bucurestiul insorit, fara urme de zapada…

    Hong-Kong-ul a reprezentat din punct de vedere economic o mana prieteneasca intinsa Chinei pentru ocolirea „legala” a embargoului economic. Teoretic nu se mai faceau tranzactii economice cu China, totul mergea prin Hong Kong…imi amintesc ca in anii aceia nu se spunea lucrurilor pe nume, concluziile le tragea fiecare, cat il ducea capul.

    Oficial, ce era de spus s-a spus in cazul acelui britanic…acum se va da uitarii, se va baga sub pres repede acest caz.

    Eu am o vorba: sa te fereasca Dumnezeu de „comisioane” pe care le porti cu tine in avion si nu ai habar ce este in pachete…iti dai seama ca nu o singura data am avut emotii de acest gen 😦

  11. Mélanie Says:
    decembrie 29, 2009 at 10:11 am

    mda, se va musamaliza si banaliza acest caz „izolat” si totul va merge inainte, „caci si uitarea-i scrisa-n legile-omenesti…”(Minulescu)

    Te cred, chiar daca n-am luat „comisioane” in avion… ce emotii, ce stress!!! Grrr&brrr!!!

  12. forevergreen Says:
    decembrie 29, 2009 at 2:47 pm

    Melanie, inainte de „89 nu aveam voie sa transportam scrisori si pachete si este evident ca toata lumea ne folosea pe post de curieri. Chiar ne obligau sa le ducem pachetele…as putea sa scriu o carte numai pe acest subiect si nu o data mi-a tremurat sufletul cand cei din jurul meu erau cotrobaiti, intrebati, cercetati, etc. Dar eu imi foloseam charisma si calmul, iar Dumnezeu m-a ajutat intotdeauna. De fapt ingerul meu pazitor 🙂

  13. Mélanie Says:
    decembrie 29, 2009 at 4:42 pm

    Pariez ca pe inger il cheama… Gabriel, nu-i asa?! 🙂

  14. Mélanie Says:
    decembrie 29, 2009 at 4:45 pm

    Motto:”I believe in angels…”

    I have a dream…

  15. forevergreen Says:
    decembrie 29, 2009 at 5:03 pm

    Nope, de fapt nu stiu cum il cheama…ca n-a spus niciodata…

    Yes, I believe in Angels, they helped me a lot; I have been always surrounded by them, I’m serious&sincere 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s