Predeal a fost pentru mine douazeci de ani un fel de a doua casa. Mergeam acolo de cate ori se putea, acolo au stat parintii o parte din viata lor. Acolo mergeam in zilele libere si in vacante. Drumul pe calea ferata il stiam pe dinafara. Pe sosea, pe serpentine, drumul e mai aventuros, dar l-am parcurs si pe acesta poate de zeci de ori. Muntele pentru mine inseamna amintiri frumoase dar si multe amintiri triste. E un amalgam de sentimente despre care mi-e greu sa scriu. Am sa o iau incet si cand voi fi in masura, am sa povestesc mai mult.
In imaginea de sus e dimineata la munte vazuta de la balcon din Cabana Vanatorilor de la etajul 2.
Se ridica ceata dinspre oras spre culmea muntilor. Natura stralucea de verde, soarele se ridica pe cer.
Apusurile de soare pe care le-am trait de atatea ori in Predeal erau superbe. Soarele fugea sa se ascunda in spatele dealurilor din spatele casei noastre.
Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You 
Imaginea este spectaculoasa! felicitari!
mesterulmanole, iti multumesc, ma bucur ca ti-a placut:)
Iubesc muntii 🙂
Eu, obisnuiam mic copil fiind sa merg vara, inceputul toamnei…sa ma bucur de munte, si acum o fac, in vara insa imi doresc mult Bucegii 🙂
Am furat poza, nu o puteam rata, mutumiri si recunostinta .
Un sfarsit de saptamana senin,
Sibilla
Sibilla, poza e intr-adevar superba. Diminetile si noptile, mai ales au un farmec aparte.
Weekend frumos si tie.
Superba poza. Parca simt racoarea muntelui numai cand ma uit la ea. 🙂
@Paula, bine ai venit. Dimineata e foarte racoare la munte, ai simtit bine:)
In indepartare se vede „Castelul Viselor” 🙂 Ador Predealul!
Si mie imi este foarte drag!