Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You

Forevergreen fresh facts, attitudes and positive vibes, health, wellness, diet, pregnancy, weight loss, diete, silueta, noutati

Mi-am facut un cadou de 1 Martie Februarie 29, 2008

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 4:34 pm


Although Thanks Is Not Enough!

 

Vise spulberate

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 2:53 pm

Ce tristi sunt copacii pe-afara, arata straniu, crengile despuiate de frunze, pamantii la culoare, pline de praf si de ramuri frante. Se-ascund porumbei printre crengi. Imi amintesc de cosmarurile copilariei, cand aveam febra mare si vedeam copaci intepeniti cu crengi rupte. Vise spulberate, asta-mi vine in minte. Casa viselor spulberate in care te-adancesti si nu mai iesi la lumina. De unde sa iei puterea sa mergi mai departe cand nici Xanax-ul nu te mai ajuta? Ar fi trebuit sa merg la gradina, sunt atatea de facut acolo, dar parca sunt lipita de casa viselor spulberate, o data, de doua ori, am incercat sa ma smulg, dar degeaba, m-am intors iar si iar, in acelasi loc. Si m-apuca ameteala, o fi de la vreme, o fi de la Xanax? O adevarata nebunie, asta se intampla, totul se invarteste intr-un cerc periculos de vicios. Daca as putea forta un pic destinul, sa-l fac sa lucreze pentru mine, cum a mai facut-o de atatea ori, ar fi bine.

 

A piece of wonder Februarie 28, 2008

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 8:29 pm

 And, of course, my memories about my trip to South Korea, so lovely places, so much quiet, oriental smells, red wood, nice flowers.

 

Dragi prieteni, sunt bine

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 8:13 pm

Daca va imaginati ca am luat decizii gresite, e parerea voastra.

Daca va imaginati ca m-am lasat purtata de val, inseamna ca nu ma cunoasteti deloc, deoarece am un simt prea ascutit care detecteaza pericolul de la distanta. Am fost pusa in situatia de a ma certa din start cu o persoana abjecta si controversata, sau a cauta solutii de dialog fortat. Bataia de joc oricum se intampla, pentru ca se intampla de atata timp si pe voi va distreaza, deja ar fi deplasat daca n-ar exista. Va las cu concluziile voastre, care de fapt nici nu ma mai intereseaza, atata timp cat va imaginati ca am luat de bun dialogul mieros si plin de bunavointa al marelui meu dusman.

Scopul lui a fost sa-mi puna in cap toate muierile disperate care posteaza cate un mesaj languros, cand apare el pe blog: astept sa sune telefonul, de o luna de zile astept, ne intalnim numai la stop, etc.

Mesajul s-a postat si duminica seara, dar si aseara, dupa care a disparut. Sa iubesti cu atata disperare un barbat abject mi se pare de-a dreptul odios. Sunt convinsa ca pentru a-i intra in gratii nu te dai in laturi de la nimic, te umilesti complet. In concluzie, dragi prieteni, nu va faceti griji. Jocul de-aseara pentru mine n-a reprezentat altceva decat un joc pe blog, nimic mai mult.

 

Serpii cobra din blogosfera

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 7:59 pm

N-ati simtit niciodata ochi atintiti in permanenta asupra voastra?
E bine sa nu-i intalnesti niciodata, dar exista cu siguranta. Din ce se hranesc, de unde isi alimenteaza foamea de paradoxal, de celebritate? Din tot ceea ce misca pe bloguri in jurul lor. Sunt o specie humanoida aparte, care isi scutura solzii la ceas de noapte, sau de zi, functie de programul de lucru cu acces la internet. Sunt periculosi, desi nu lasa sa se vada intotdeauna. Cotrobaie prin arhive, isi fac planuri de lupta, lucreaza in echipe, sau pe cont propriu, depinde de imprejurari. Daca-i intalniti, e bine sa-i tineti la distanta, cat mai departe de voi.

 

Nu stiu de ce ma tot uit in urma Februarie 26, 2008

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 3:46 am

Flash: hotarasem sa nu-i spunem ca plec in Grecia, dar pana la urma in dimineata respectiva, i-am spus. Bineinteles ca a urmat o scena de nebunie, ca-mi abandonez familia sa ma distrez in lume; era dificil sa-i explici unei femei destul de reduse, cum stau treburile in realitate. Pana la urma, am plecat singura, pentru ca doamna cu care trebuia sa plec nu-si scosese pasaportul cu viza. A urmat ratacirea mea prin aeroportul din Atena, pe urma, orasul.

Flash: Acropole, amestec de ruine si de turisti.

Placa: case albe, joase, inconjurate de flori rosii, mov, galbene, strazi inguste, unde masinile nu circula, taverne la tot pasul, arome de mancare greceasca, muzica cantata la bouzuki, un soare frumos, intr-o lume veche, aromata si colorata.

Flash: centrul comercial al orasului, poluat, circulat de masini multe de toate calibrele si nationalitatile. Magazine multe, unele mici, de familie, altele mari, tot de familie sau anonime. Eleganta magazinelor de blanuri. Am vazut magazine de blanuri prin toata lumea, dar cele din Atena, mi-au ramas in minte.

Flash: primul hotel in care am stat in Atena era nou, undeva mai la marginea orasului, nici facturi n-avea. Ce experienta; la prima mea delegatie n-aveam factura de la hotel si mai departe in Cipru am incasat cash un navlu mort, cu acordul tipului de la economic, totusi…nu-mi vine sa cred cum mi-am riscat pielea atunci. Noroc, ca n-am avut probleme.

Si-acum vine povestea despre Muzeul arheologic de langa Acropole. Trebuie vizitat, a hotarat doamna T. Eu eram obosita, ma dureau picioarele ingrozitor, dar n-am avut de ales. M-am tarat de la o banca la alta, uite-asa am vizitat eu, muzeul.

Am fost la un concert al Marinelei in Placa. Sala de spectacol era un fel de miniamfiteatru format din scaune si masute minuscule pe care se puteau servi numai bauturi cu gheata, bune si scumpe. In rest, concertul a fost superb. Una dintre dansatoare avea fire scapate la ciorapii negri, saraca…

Flash: piata de legume si peste, cu bogatia de legume, citrice, verdeturi, pepeni, iar pe laterale: carne si peste, asa cum trebuie sa fie o piata adevarata.

Despre iaurtul din lapte de capra, despre feta, branza lor traditionala, despre ouzo, despre tzatzichi, despre tahini, trebuie sa povestim, despre musaca de vinete cu crusta de ou, despre salate grecesti si vinete coapte pe gratar, despre ardei kapia marinati, despre antreuri variate in castronele raspandite pe masa trebuie sa amintim, dar mai ales despre obiceiul la bouzouki.

Se porneste muzica si dansul Grecul se ridica de la masa singur, se duce pe ringul de dans si incepe sa pluteasca, mai repede si mai repede, ritmul devine ametitor, mai vin si altii, se iau frateste dupa umeri si danseaza impreuna, muzica nu slabeste. Pe masa e un teanc de farfurii, ia cate una si-o arunca pe scena, sau pe ringul de dans, nu se lasa pana nu le sparge pe toate, la sfarsit, arunca un teanc mai mare. Dar acesta-i spiritul grecesc, asa isi traiesc ei bucuria vietii.

 

BBW-Greek round table Februarie 25, 2008

Filed under: Uncategorized — forevergreen @ 9:12 pm

Am ajuns la Hotel Ibis pe la 15,25. Numai bine, lumea incepuse sa soseasca. Schimb de carti de vizita, suport de ecusoane, sa ne cunoastem, sa bem o cafea, sa ne asezam. Afara era o caldura foarte mare, m-am bucurat ca erau geamurile deschise si se facea curent. In jurul orei 16,00 a venit toata lumea, s-a umplut sala. Erau foarte multi greci, unii cu parul alb, altii grizonati, altii mai tineri. Am realizat pe moment, ca in urma cu ceva ani, am plecat in prima mea delegatie in Grecia. O coincidenta frumoasa. Un diplomat grec cu o activitate de 32 de ani in diplomatia economica a prezentat climatul de afaceri intre Grecia si Romania. Am aflat ca Grecia se afla pe locul 10, ca volum de investitii, pe locul 5 in statisticile BNR.

Investitiile grecesti in Romania se regasesc in sistemul bancar 35%, in telecomunicatii: Romtelecom, Cosmote, in industrie, retail, constructii, cresterea animalelor si agricultura, turism, imbuteliere apa si sucuri, branza, alimente, sticlarie si metale-zinc, aluminiu, real estate.

Bancile cu capital grecesc: Alpha Bank, BancPost, Piraeus Bank, Egnatia Bank. Eu adaug si Banca Romaneasca, desi nimeni n-a amintit-o astazi.

Exporturile grecesti catre Romania constau in: fructe, mancare, vehicole, plastice, hartie, iar exporturile romanesti in Grecia constau in: aluminiu, zinc, asfalt, carne, echipamente industriale.

Exporturile grecesti exced pe cele romanesti, deci balanta este in favoarea lor.

Au luat cuvantul reprezentantii bancilor si oameni de afaceri, care au vorbit frumos despre mediul de afaceri din Romania. Spuneau ca se resimte lipsa fortei de munca si ca e foarte greu sa gasesti profesionisti care sa dea dovada de loialitate. Au fost acordate premii unora dintre institutii si unor personalitati din lumea business-ului din Grecia.                 A urmat un bufet asortat stropit cu Ouzo si Alexandrion. Atmosfera a fost foarte frumoasa, nimic nu a deranjat buna desfasurare a evenimentului.