Astazi am ascultat la radio intamplator o doamna magistrat, care conduce un consiliu. Intrebata fiind ce se va intampla cu salariile si cu pensiile nesimtite pe care magistratii si le-au propus si aprobat singuri, dansa spunea ca trebuie sa intelegem ca acestea trebuie sa se alinieze la standardele UE si a tinut-o tot asa, indiferent de ceea ce spunea moderatoarea emisiunii. Stiu ca am mai fost revoltata la un moment dat de sporul de stres din magistratura. Ca si cand magistratii ar fi cei mai stresati romani! Iar toti ceilalti ar trai in vid, un vid roz lipsit de asperitati.
Mi se pare o sfidare la adresa tuturor romanilor sa te consideri mai presus de lege pentru simplul motiv ca manuiesti legea. Adica ai facut dreptul numai ca sa poti fi arogant, sfidator si lipsit de scrupule. Manuiesti litera legii, faci legile sa-ti acopere demersurile alunecoase care-ti aduc numai avantaje si pe urma vii si ne ametesti cu fraze pompoase in care repeti ca magistratii traiesc intrun mediu plin de interdictii, de frustrari personale si de stres; motiv pentru care merita acele salarii si pensii nesimtite. Adica altii cotizeaza 35-40 de ani la CAS si au niste pensii de nimic, iar magistratii au dreptul la procent de 80% din ultimul salariu chiar daca n-au cotizat la CAS mai nimic.
Eu nu inteleg cum isi pot imagina magistratii ca aceasta este o abordare corecta si legala?
Pentru ei veniturile trebuie aliniate la standardele UE, dar pentru ceilalti?
Magistratii si veniturile lor nesimtite februarie 18, 2010
Valentine’s Day Fail in viziunea lui PerezHilton.com februarie 14, 2010
Poor guys…
Jumatate dintre femei si-ar plati consumatia la un restaurant doar ca sa fie vazute de Valentine’s Day acolo…in lumea mondena si avida de noutati “very hot”.
Inainte si dupa ‘90 februarie 3, 2010
Asa judecam noi lucrurile de ceva timp incoace: inainte si dupa ‘90. De parca ni s-ar fi rupt viata-n doua atunci si de-atunci.
In general oamenii povestesc pe bloguri cum era inainte de ‘90. Parca nu indraznesc sa spuna cum e acum. De parca acum nu ar exista pentru multi dintre ei, sau poate acum nu este cristalizat pentru ei. Ciudat, totusi…
Amintirile sunt deja standard pentru foarte multi oameni, de parca ar fi amintiri la indigo. Eu cred ca oamenii si-au inventat pana si amintirile, au imprumutat idei de la unii si de la altii, iar ce-a rezultat sunt niste amintiri stereotipe care deja devin plictisitoare, de parca se traia la gramada, o gramada amorfa de oameni fara identitate. Eu stiu ca nu era chiar asa, niciodata nu am trait la gramada cu restul strazii, al orasului…iar din ‘90 incoace s-au intamplat atatea schimbari pe care multi le ignora voit sau din superficialitate, nu stiu…
Mi-am amintit in aceasta dimineata de primele magazine “occidentale” aparute in Bucuresti dupa ‘90: Bucuresti-Berlin si Coleus, va amintiti? Dar care au fost primele magazine de calculatoare va mai amintiti?
Romania este primul exportator de prostituate ianuarie 23, 2010
“Romania este primul exportator de prostituate”, scrie publicatia britanica The Times. Presa ignora realitatea traficului de fiinte umane.
In urma acestor date, publicatia britanica a intervievat-o pe Ana-Marie, o prostituata romanca: “Amenda pentru prostitutie la Bucuresti este de €120 [£105] si as putea primi cate una in fiecare noapte. Nu am avut de ales, trebuia sa imi platesc chiria, intretinerea si sa imi hranesc copilul. Acolo as fi sfarsit in inchisoare… In Franta pot sa am acces la prezervative si metadona gratuite. Pot chiar sa anunt politistii daca mi se intampla ceva rau, in loc sa fiu hartuita de catre ei”, marturiseste Ana-Marie.
“Ana-Marie are 32 de ani, este dependenta de heroina si are un copil in grija. Femeia a decis sa se vanda, ca ultima alternative pe care a avut-o la indemana si astfel a devenit parte a exodului de femei prostituate din Romania, mai scrie publicatia britanica”, despre romanaca.
De asemenea, publicatia citeaza un recent articol publicat de catre ziarul Evenimentul Zilei, unde jurnalistii romani au amintit ca discutiile despre legalizarea prostitutiei au fost blocate de catre Biserica Ortodoxa Romana. „Legislatia dura este primul motiv pentru care prostituatele pleaca”, scria Evenimentul Zilei, intr-un amplu articol.”
“Este foarte important ca o revista de talie mondiala, cum este Reader’s Digest, recunoaste ca traficul de fiinte umane si exploatarea femeilor reprezinta probleme importante. Pe aceasta cale doresc sa multumesc revistei Reader’s Digest, in numele victimelor cu care lucram, si ma simt onorata sa accept aceasta distinctie”, declara Iana Matei.
Prin efortul ei de a salva multe tinere fortate sa se prostitueze, Iana Matei contribuie, astfel, la rezolvarea unei uriase probleme internationale. Potrivit datelor UNICEF, aproximativ doua milioane de copii din intreaga lume cad victime comertului sexual.
“Sute de fete din tari Est Europene, inclusiv Romania, sunt fortate sa se prostitueze in tarile occidentale mai bogate, dupa ce se lasa cu naivitate atrase aici de promisiunea unor locuri de munca, ce apoi se dovedesc a fi adevarate capcane”, mai spune Iana Matei. “Tinute prizoniere, supuse la abuzuri si obligate sa intretina raporturi sexuale, ele devin, in fapt, sclave – nu exista alt cuvant mai potrivit pentru aceasta situatie”.(Sursa:9AM)
Nobletea nu se invata la scoala ianuarie 17, 2010
Nobletea se mosteneste, o ai in sange, o poti cultiva, dar daca n-ai in tine nici cel mai mic sambure de noblete n-ai sa ajungi niciodata s-o dobandesti. Pentru ca a fi nobil nu inseamna sa fii fitzos, sa afisezi bogatia, sa te lauzi cu staff-ul care-ti ingrijeste gospodaria intinsa pe nu-stiu-cite hectare, sau casa care se inalta pe nu-stiu-cati metri patrati si etaje. A fi nobil este cu totul altceva. Pentru unii contemporani nobletea poate parea o notiune prafuita, demodata, desueta, pentru ca se intalnesc din ce in ce mai putini oameni care afiseaza o astfel de atitudine. Nobletea inseamna normalitate, naturalete, bun simt, gusturi alese in spatele carora se citeste eruditia, cunoasterea, dragostea de oameni, de frumos.
Principesa Margareta de Romania este o astfel de persoana a carei noblete este vizibila de la primele cuvinte. Am vazut aseara un interviu facut in preajma Craciunului care m-a impresionat foarte mult. Il puteti vedea aici, la Dragos Bucurenci.
Piata de fructe si legume in decembrie decembrie 29, 2009
As putea spune ca piata era foarte bogata astazi; rosii, ardei grasi, ardei kapia, ceapa verde, salata verde, simpla si creata, ridichi rosii, radacinoase de toate dimensiunile si culorile, cartofi, ciuperci, sfecla rosie, ridichi negre, citrice de tot felul: portocale, mandarine, clementine, grape fruit, lamai. Mere, pere, struguri negri si albi. Muraturi pentru toata lumea, varza murata in butoaie.
Si usturoi bulgaresc, foarte mare si foarte iute.
Asa ca astazi a fost ziua salatelor: salata romaneasca cu rosii, salata verde, ceapa, apoi am facut salata de cruditati cu maioneza “home made” si ultima mea inventie un fel de piure de legume combinat cu piure de usturoi (bulgaresc).
Am mai facut supa de pui si pui la cuptor, dar eu m-am delectat doar cu salata.
Si ma gandeam ca raman la convingerea mea mai veche: cea mai buna mancare sunt salatele!
“Rondo Capriccioso” de Lorena Lupu decembrie 16, 2009
Lorena a publicat aceasta carte in 2007. Eu am gasit-o la Gaudeamus anul acesta.
Am citit-o pe-ndelete si mi-a placut foarte mult. Este o poveste despre ceea ce se-ntampla in spatele scenei de teatru din zilele noastre.
Personajele principale sunt: Domnisoara si Ea-actrita emerita.
Orice asemanare cu personaje reale este pur intamplatoare, deci Domnisoara este o fata normala, independenta, visatoare, timida, sagalnica si vesnic indragostita de Ea-actrita perfecta. Domnisoara tocmai termina actoria.
Cartea este un fel de jurnal pe care Domnisoara il scrie la cererea Ei, a actritei frumoase si seducatoare. N-am sa intru-n detalii legate de dragostea pe care Domnisoara o nutreste pentru Ea-actrita, nu am sa amintesc toate emotiile pe care Ea-actrita le trezeste in Domnisoara care se viseaza pe aceeasi scena cu aceasta jucand rolul vietii sale.
Ma simt insa obligata sa subliniez faptul ca Domnisoara traieste mai multe drame in aceasta carte: una ar fi faptul ca traieste intrun oras mare pe cont propriu departe de familia ei, alta ar fi faptul ca este folosita din faza de rescriere a textului, de punere in scena a unei piese, participa la repetitii, urmareste cu atentie textul, pentru ca in final sa afle ca ramane o anonima, ca numele nu-i apare pe niciun afis. Dar cea mai cumplita drama este aceea ca toata viata si-a dorit sa aiba parte de dragoste, sa fie iubita, dar din pacate acest lucru i se refuza tot timpul, ceea ce devine foarte frustrant.
Desi finalul cartii este trist si te trezesti gandindu-te ca oamenii merita mult mai mult de la viata, cartea este foarte tonica, scrisa cu multa dezinvoltura, este savuroasa, proaspata, aromata de multe ori.
Si o recomand cu multa caldura: merita citita!
Felicitari Lorena!
Later edit: Lorena, acum am descoperit si eu ce ai adunat la Vox Populi, am pus si eu link-ul!
Google ne atentioneaza: azi celebram Esperanto decembrie 15, 2009
Un limbaj universal, acesta era unul dintre dezideratele omenirii cu ani in urma. O piata unica, o moneda unica, tari fara bariere la frontiera si o limba internationala.
Multe dintre deziderate s-au realizat intrun fel sau altul, iar limba engleza cu termenii consacrati preluati intraductibil de toate celelalte limbi straini devine in fiecare zi indispensabila comunicarii in lumea reala si virtuala. Deci este o limba universala, chiar daca ne place sau nu acest lucru.



