Am sa incep cu programul de dupa-amiaza: in fiecare zi din saptamana la orele 18,00 “pieile rosii” canta si danseaza in perimetrul Romana, la iesirea de la metrou, in fata la KFC. Sunt simpatici baietii astia care-si vand muzica si concerteaza in strada imbracati ca niste indieni adevarati cu blanuri, costume traditionale, cu fetele vopsite…Stiam ca unii sunt din Peru, altii vin din Ploiesti, nu stiu, sunt mai multi si unii chiar seamana intre ei.
Acum am sa relatez impresiile din prima parte a zilei din centrul Bucurestiului transformat in continuare intr-un mare si prolific santier: bannere si schele pe ex.Cocorul, bannere pe ex. Bucuresti, carpe fluturande in loc de banner pe coltul ex. Catalin.
A inceput decopertarea strazilor pe Lipscani, de la intersectia cu Smardan, pana la intersectia cu Selari, s-a decopertat si strada Gabroveni, strada Franceza. Cineva imi spunea ca erau sa piarda fondurile de reabilitare in ritmul asta. Daca ne amintim ca strada Smardan a fost decopertata prin aprilie-mai 2007, impreuna cu Lipscani portiunea din fata BCR, respectiv BNR, ce sa mai vorbim…Daca am intrat pe strada Academiei, acolo deziluzia e absoluta: Cladirea Universitatii se renoveaza de ceva timp, schele si carpe in chip de bannere acopera coltul care da spre Arhitectura, iar mirosul de 3,14 la patrat e predominant. Strada Academiei, aflata la distanta de numai un sir de cladiri de Calea Victoriei, intre Regina Elisabeta si Ion Campineanu arata ca cea mai neagra pagina de istorie a Bucurestiului anului 2008. De altfel am mai scris despre acest subiect cu ocazia scandalului cu Pasajul Victoria si ce-i cu asta… Cladirile acelea cu ferestrele date de perete, sau disparute, de patrimoniu, sau nu, arata din ce in ce mai straniu. O pata de intuneric intr-un oras care se vrea luminos, cu peluze de flori reinnoite permanent, cu palmieri exotici si bancute din lemn natur lacuit proaspat si ce-or mai inventa pana la alegeri.
Am evitat sa intru in Pasajul de la Universitate, ca ar fi insemnat sa-mi stric definitiv ziua…Eu tot sper intr-o revenire spectaculoasa a Bucurestiului la normalitate, dar pana atunci, ma resemnez…
Posts Tagged Bucharest-my love
Bucharest - my Love (updated)
Concertul lui Bryan Adams la zilele Bucurestiului
A fost un concert fara cusur, pacat ca am intarziat, deoarece am inteles ca a inceput la ora promisa. Dar asa cum era de asteptat, traficul a inceput sa se blocheze inca de pe Bulevardul Dimitrie Cantemir unde edilii au asezonat trotuarele cu mozaicuri de pietre si verdeata, cu copaci decorativi, cu bancute de lemn natur si mai ales cu beculete in copaci. A parca o masina in imprejurimile parcului Izvor era o piatra de incercare aseara in jurul orelor 22,00; intr-un tarziu pe strada Berzei, paralel cu alta masina, in strada, atat cat sa treaca tramvaiul, cam asta a fost singura posibilitate.
Bryan Adams a cantat din toata inima, a empatizat cu publicul, a invitat pe scena o viitoare jurnalista sa cante cu el, a facut bis, a mai cantat trei cantece si la sfarsit cu chitara rece, a cantat “All for one”. Noi am apreciat ca in parc erau vreo 0,5% din populatia Bucurestiului.
Ce-mi place la bucuresteni e faptul ca la astfel de evenimente vin toti: cu familia, cu prietenii, cu catelul, cu copilul de mana, in carca sau in carucior. Atmosfera de sarbatoare, ce mai…
Concertul se putea vedea perfect pe cele doua ecrane mari instalate pe partile laterale ale scenei.
Dupa concert a urmat un spectacol de apa, lasere, foc si artificii pe muzica simfonica, Tina Turner-Golden Eye, Tom Jones si Paul Mc Cartney. A fost frumos, l-am vazut printre doua ambulante 112 stationate si tocmai cand ma gandeam ca personalul medical se bucura de show au inceput sa apara urgentele din public…
S-au mobilizat cei de la ambulante, vreo trei cazuri de-o data, nu-i de colo. Ce m-a frapat insa si nu pot sa tac, este faptul ca unul dintre membrii staff-ului 112, la urma a revenit la bere si tigara. O fi fost brancardierul? O fi fost soferul?
Dar sa povestesc mai departe: pe urma am fost invitati in Piata Constitutiei la adevaratul joc de artificii(de la care ma tine gatul), am pornit intr-acolo cu multimea, marsaluind ca la defilare, pe vremuri. Noi am iesit pe o deschidere a parcului, dar cei care fusesera in fata scenei la Bryan Adams s-au apucat sa surmonteze gardul de metal de 1,5 ml inaltime, dotat cu tepi ascutiti metalici. Nu stiu daca a filmat cineva acea scena care aducea a cosmar de Pieter Bruegel, dar ma gandeam ca daca eram eu, n-as mai fi ajuns la artficii, renuntam, sau de fapt ocoleam la cativa metri mai incolo. Dar fiecare cu optiunile sale.
Jocul de artificii a fost magnific, am avut parte de toate variantele si combinatiile posibile, ne-au “bombardat” cu artificii din cateva locuri, in timp ce un elicopter survola zona si supraveghea spectacolul. In concluzie a fost frumos. La artificii au aparut si copiii emo, in grupuri, unii mai anxiosi, altii mai destinsi, unii bruneti, altii decolorati, imbracati si mirosind frumos, deci toata lumea prezenta multmita, inclusiv copiii care dormeau in carucioare.
Multi copii se pregateau de turul muzeelor, isi cercetau programele printate pe foi albe, am vazut si un autobuz special destinat acestui scop.
Erau multe persoane vorbitoare de engleza, sarba sau ceha, etc., deci au fost si musafiri la zilele Bucurestilor. Cam asta a fost azi-noapte si a fost frumos.
Ce inseamna Bucurestiul pentru mine?
Este orasul in care m-am nascut, in care am copilarit, in care am iubit pentru prima data in viata, in care m-am plimbat ore in sir, indiferent de sezon, in care am facut liceul si facultatea, in care am fost la petreceri, in care am cunoscut oameni de tot felul, in care m-am casatorit, in care am nascut doi copii, in care am lucrat ani de zile, in care am invatat multe, in care m-am bucurat si m-am intristat, un oras pe care nu l-am parasit niciodata, decat pe termen scurt…
Imi amintesc cu nostalgie strazile, cladirile, magazinele, oamenii pe care i-am intalnit in viata.
Aici am respirat aerul diminetilor de anotimpuri succesive, aerul de mare metropola poluata puternic, aerul de zone industriale, aerul sufocant de metrou, aerul de parcuri ozonate, aerul de birouri corporatiste, aerul de prosperitate, aerul de saracie sordida, aerul de Bucuresti.
Am vizitat multe alte capitale: Atena, Nicosia, Kuwait, Dubai, Amman, Istanbul, Viena, Berlin, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Helsinki, Seoul si alte orase din lume, dar intotdeauna m-am intors acasa, in Bucuresti.
Ce farmec are orasul acesta, de ce merita iubit? E greu de spus. Dar eu i-am ramas fidela si asa am sa raman in continuare.
Nu uitati de Ziua Bucurestiului sarbatorita in 20 si 21 Septembrie
Imagini cu Bucurestiul de alta data:
Despre ce se intampla maine si poimaine in Bucuresti, aflati mai multe detalii aici
Adevarul despre Pasajul Victoria - vazut cu ochii mei
The Old Bucharest - my love
I have nothing to say; the immages are talking for me…
Bucharest-my love(II)
My first post about Bucharest is here: http://forevergreen.wordpress.com/2008/03/11/bucharest-my-love/
As I can see, a lot of foreigners are reading this, enjoying it and are promising to show it to their friends.
Because the first article is about coming to Bucharest from the airport Henri Coanda (Otopeni) and reaching the Romana Square, I”ll continue the story.
For foreigners coming here, to visit our city, Bucharest it’s the capital of Romania, for people leaving here it’s more than that.
First of all you will reach the Romana Square, where The Academy for Economic Studies is situated in an old and beautiful huge building, on the left side. Howard Johnson Hotel is situated in the area. If you want to go in the middle of the city and to reach the University Square you will follow on Nicolae Balcescu Boulevard, or you could go on Calea Victoriei Boulevard, which is the next on the right side.
Close to Romana Square, between Balcescu Boulevard and Calea Victoriei there is a market for fruits, vegetables and food. This market for food is called: Amzei market. It’s good to know for people coming here.
Nicolae Balcescu Boulevard is one of the main street of our city. Old and nice buildings, exquisite shops, old hotels like: Ambasador and Lido are situated here, as well as new hotels. Restaurants, fast foods, confectioneries, body shops, banks, fragrance shops, book shops are situated here. Nicolae Balcescu boulevard is followed by Magheru boulevard untill the University Square and it’s continuing with Ion Campineanu boulevard. Close to University square, on the left side when coming from the airport, you could find “Libraria Noi” (ex. Sala Dalles) where books, CD and DVD about Romania, Bucharest, our history and culture could be bought. Also nice music on CD and DVD you could buy from here. From time to time here exhibitions are organized: selling books at very good prices at Kilipirim, or presents, gifts for any occasions.
There also painting galleries like Simeza on the left side, or Orizont on the right side.
Theaters like Nottara and TNB-The National Theatre are situated on the left side. Hotel Intercontinental is situated on the left side, close to University Square and TNB.
On the third episod I’ll continue the story about Bucharest with Calea Victoriei Avenue’s details.
http://bucuresti.com.ro/ here you could find the map for Bucharest.
