Am fost intotdeauna undeva la mijloc intre boema si business style. Pot spune ca mi se potriveau amandoua, deoarece nu aveam de ales. Ma imbracam cu fuste lungi, accesorizata cu esarfe, bratari, margele. Cand imi puneam taiorul business, ma simteam cam incorsetata, dar nu puteam sa renunt la el, pentru ca asa cerea protocolul. Nu m-as fi dus la tratative cu o tinuta neadecvata, deoarece mi se parea a fi de prost gust sa ma prezint in fata unor straini imbracata prost sau indecent. Erau niste reguli nescrise pe care trebuia sa le respecti, caci scrise erau foarte multe, dar putine persoane le respectau.
Imi amintesc de o delegatie in Kuwait, unde ne-am intalnit cu multa lume. Era o tipa, nu mai stiu de unde, care avea niste bluze super decoltate si transparente. Sa te prezinti in halul acela in lumea araba era un gest de impolitete si de sfidare a bunelor maniere. Intr-o lume acoperita cu rochii lungi, de la gat pana-n pamant, cu esarfe pe cap, daca apari golas te expui la ce-i mai rau. Dar tipei nu-i pasa, ba dimpotriva. Am incercat sa-i sugeram la masa ca ar trebui sa se imbrace mai decent, dar ea ne-a ras in nas si ne-a asigurat ca toata garderoba pe care si-a adus-o e in acelasi stil, decoltat si transparent.
Aveam o colega care lucra Anglia. Intr-o zi ma intalnesc cu ea la liftul care cobora la salile de protocol. Era vara, iar ea purta o rochita alba cu bretele, ca de plaja. Cand am aflat ca a venit the big boss de la o firma din Anglia, un tip foarte dur si conservator de felul lui, ma gandeam ce parere isi face omul acela de afaceri cand o vede pe Miorita noastra imbracata ca la vacanta. Daca n-ar fi stiut ca are client la tratative, o intelegeam, dar asa, mi s-a parut complet aiurea.
Mi s-a intamplat si mie sa fiu imbracata mai fara pretentii si sa fiu obligata sa merg la un restaurant de lux pentru o masa de protocol, fara sa am timp sa merg acasa sa ma schimb.
Intr-o zi de vara, pe la ora pranzului, m-a chemat directorul nostru si mi-a spus ca prim-ministrul din Cipru este in tara si urmeaza sa mearga la Capsa cu cei de la minister. Cred ca directorul ar fi trebuit sa mearga, dar pentru ca intervenise ceva, m-a trimis pe mine. Imi amintesc cum eram imbracata, pentru ca am niste fotografii: aveam o bluzica alba gen ie, cu maneci bufante, cu decolteu patrat, cu broderie pe piept, si un simulacru de model elastic in talie. Fusta era pe fond alb, cu un model geometric gen picior de cocos, in crestere spre baza si cu buchetele de flori rosii, asortate cu broderia de pe bluza. Nu eram foarte rau imbracata, dar nici foarte elegant, dar n-am avut incotro, am colorat peisajul la masa, caci eram singura femeie la o masa plina de barbati pusi pe mancat si pe baut. Erau indatoriri de serviciu, n-aveam cum sa le evit.
Imi amintesc de o delegatie in Kuwait, unde ne-am intalnit cu multa lume. Era o tipa, nu mai stiu de unde, care avea niste bluze super decoltate si transparente. Sa te prezinti in halul acela in lumea araba era un gest de impolitete si de sfidare a bunelor maniere. Intr-o lume acoperita cu rochii lungi, de la gat pana-n pamant, cu esarfe pe cap, daca apari golas te expui la ce-i mai rau. Dar tipei nu-i pasa, ba dimpotriva. Am incercat sa-i sugeram la masa ca ar trebui sa se imbrace mai decent, dar ea ne-a ras in nas si ne-a asigurat ca toata garderoba pe care si-a adus-o e in acelasi stil, decoltat si transparent.
Aveam o colega care lucra Anglia. Intr-o zi ma intalnesc cu ea la liftul care cobora la salile de protocol. Era vara, iar ea purta o rochita alba cu bretele, ca de plaja. Cand am aflat ca a venit the big boss de la o firma din Anglia, un tip foarte dur si conservator de felul lui, ma gandeam ce parere isi face omul acela de afaceri cand o vede pe Miorita noastra imbracata ca la vacanta. Daca n-ar fi stiut ca are client la tratative, o intelegeam, dar asa, mi s-a parut complet aiurea.
Mi s-a intamplat si mie sa fiu imbracata mai fara pretentii si sa fiu obligata sa merg la un restaurant de lux pentru o masa de protocol, fara sa am timp sa merg acasa sa ma schimb.
Intr-o zi de vara, pe la ora pranzului, m-a chemat directorul nostru si mi-a spus ca prim-ministrul din Cipru este in tara si urmeaza sa mearga la Capsa cu cei de la minister. Cred ca directorul ar fi trebuit sa mearga, dar pentru ca intervenise ceva, m-a trimis pe mine. Imi amintesc cum eram imbracata, pentru ca am niste fotografii: aveam o bluzica alba gen ie, cu maneci bufante, cu decolteu patrat, cu broderie pe piept, si un simulacru de model elastic in talie. Fusta era pe fond alb, cu un model geometric gen picior de cocos, in crestere spre baza si cu buchetele de flori rosii, asortate cu broderia de pe bluza. Nu eram foarte rau imbracata, dar nici foarte elegant, dar n-am avut incotro, am colorat peisajul la masa, caci eram singura femeie la o masa plina de barbati pusi pe mancat si pe baut. Erau indatoriri de serviciu, n-aveam cum sa le evit.
Din arhiva, iunie 2008.
Comentarii recente