Asa judecam noi lucrurile de ceva timp incoace: inainte si dupa ’90. De parca ni s-ar fi rupt viata-n doua atunci si de-atunci.
In general oamenii povestesc pe bloguri cum era inainte de ’90. Parca nu indraznesc sa spuna cum e acum. De parca acum nu ar exista pentru multi dintre ei, sau poate acum nu este cristalizat pentru ei. Ciudat, totusi…
Amintirile sunt deja standard pentru foarte multi oameni, de parca ar fi amintiri la indigo. Eu cred ca oamenii si-au inventat pana si amintirile, au imprumutat idei de la unii si de la altii, iar ce-a rezultat sunt niste amintiri stereotipe care deja devin plictisitoare, de parca se traia la gramada, o gramada amorfa de oameni fara identitate. Eu stiu ca nu era chiar asa, niciodata nu am trait la gramada cu restul strazii, al orasului…iar din ’90 incoace s-au intamplat atatea schimbari pe care multi le ignora voit sau din superficialitate, nu stiu…
Mi-am amintit in aceasta dimineata de primele magazine “occidentale” aparute in Bucuresti dupa ’90: Bucuresti-Berlin si Coleus, va amintiti? Dar care au fost primele magazine de calculatoare va mai amintiti?
Elena,aceasta-i plaiul mioritic,o zi frumoasa
p.s. ai o dedicatie muzicala.
Danubiano-pontic-mioritic si balcanic, dupa cum sustin unii si altii…
Mersi Tavi, o zi buna si tie!