Provin dintro familie de oameni care taia porcul la vremea asta cand eram eu copil. Eu nu suportam sa aud guitatul porcului nici atunci, acum nici atat.
Uneori stau si ma-ntreb cum eram noi in stare sa mancam atata untura pe paine, caci acum ne chinuim sa mancam sanatos, fara grasimi si carnuri, etc. Cine sustine ca nu e daunatoare carnea organismului uman greseste, cred ca nu e cazul sa mai subliniez acest lucru.
Acum este o emisiune la radio despre taiatul porcului si ma minunez ca inca sunt multi oameni care fac acest lucru.
Si mi-am amintit ca parintii mei obisnuiau sa cumpere un purcel, sa-l hraneasca si apoi sa-l taie. Ultimul a fost in decembrie ’94, inainte cu o saptamana de accident.
Apoi s-a rupt filmul…stop cadru.

Iarasi suntem gand la gand cu bucurie pe drum de seara…
vezi la papa, please.
bunicii mei paterni taiau porcu’ inainte de Craciun, pana prin 1970, cand bunica a decedat de-o leucemie fulgeratoae la 65 ani… bunicu’ a mai trait zece ani, dar singur n-a mai continuat traditia sarbatorilor de iarna.
pe-atunci, nu se stia, nu se constientiza ca orice grasime animala e daunatoare organismului, bine ca ne-am “desteptat” intre timp…
Am fost la zapada, am dat cu sare, am prestat…cred ca fac febra musculara, am sa citesc la papa.
Ideea este ca noi chiar daca nu ne citim gandim asemanator. De ce oare?
Parintii mei au stat in Predeal dupa ce-au plecat din Bucuresti, acolo cresteau si porcul, ar fi multe de povestit, dar acum trebuie sa si bucatarisesc ceva!
Talk to you later!