A aparut Poveste de cartier la Pro tv. Am vazut numai reclama, trebuie sa recunosc si mi-a fost de ajuns.
Asa cum nu am urmarit nici un serial pe Acasa, desi serialele s-ar putea sa fie bune, as vrea sa spun ca sunt anumite programe care nu ma atrag, deci nu le urmaresc din principiu, lipsa de timp sau alte considerente.
Asocierea Florin Calinescu, Maia Morgenstern si Sorinel copilul a intrigat multa lume care si-a exprimat indignarea pe bloguri. Este adevarat ca intr-o poveste de cartier lucrurile pot fi ciudate, caci asa este in cartierele noastre: masini de fitze parcate printre gunoaie, prin noroaie, antene digitale pe blocuri mizere unde nu curge apa si nu sunt grupuri sanitare. Opulenta amestecata cu mizerie, bogatie amestecata cu saracie, megalomanie amestecata cu violenta, traim intr-o societate care s-a transformat intr-un conglomerat ciudat. Si cand toate acestea ni se arata la tv, suntem oripilati si-l bodoganim pe Sarbu. Dar nu cumva aceasta-i realitatea in care traim? Am prefera s-o traim si sa n-o vedem la tv, corect. De preferat ar fi sa se schimbe ceva, sa ne revenim, sa nu mai existe atatea crime, violuri, delincvente juvenile si atunci televiziunile ar trebui sa le inventeze. Atunci cred ca am putea sa-i condamnam pentru ca o fac.
